Badea Bianca. Un produs Blogger.

sâmbătă, 16 iunie 2012

Sa imbratisam tacerea!

Nu vreau sa vorbesc.
Iti amintesti prietenia noastra? Erai amicul meu cel mai bun, desi nu ti-am spus niciodata. Foloseam bulgari de nisip ud pe malul marii pentru a ne imagina ca e iarna. Ne bateam cu ei si loviturile alea dureau, dar radeam printre fiori de durere. Banuiesc ca durerea nu conteaza cand esti tanar. Noaptea hoinaream pe campuri si fugaream licurici prin iarba. Daca eram norocosi, ii si prindeam. Tu intotdeauna ai fost cel mai norocos. Ti-am dar bratara bunicii si te-am sarutat pe obraz, am rosit si ti-am spus ca o sa-ti aminteasca mereu ca cineva te iubeste. Nu-mi amintesc prea mult din conversatiile noastre, prezenta ta in semi-intuneric fiind mai mult decat suficienta.

Totul e in regula?
Iti amintesti cand am inceput sa ma indragostesc de tine? Stateam in curtea din spate intinsi pe o patura iar luna se reflecta in apele lacului de langa livada. Niciodata nu am fost credincioasa. Dar in noaptea aia i-am multumit lui Dumnezeu. Era perfect! Era o atmosfera fantastica! Si totusi, in tacerea noastra, m-am simtit in plus. Cum putea cineva ca mine sa existe intr-o noapte asa minunata? Dar cantecul greierilor m-a invatat sa nu pun la indoiala soarta, ci sa ma bucur de ea. Mi-ai cautat mana si ne-am lasat degetele sa se impreune. Zambetul tau din acel moment ar fi putut spune cat o mie de cuvinte.

Niciodata tacerea nu a fost atat de graitoare.
Iti amintesti cand am realizat ca printesele exista si ca de fapt tu erai cavalerul meu in armura stralucitoare? Mi-a placut mereu sa dansez - cu straini. Sau sa cant, dar mai mult la dus si in fata oglinzii cand ma pieptanam. Totusi, cred ca dansul oficial al scolii a fost cel mai urat din viata mea. Muzica era prea tare si agitata iar in mine era o amorteala sfasietoare. Printre glasurile atator oameni, auzeam decat tacerea si te vedeam decat pe tine. Erai imbracat elegant, ai traversat incaperea, te-ai inclinat si m-ai invitat la dans. Simturile mi-au revenit, dar auzul inca era departe. Singurul sunet care imi atingea timpanul era ecoul batailor inimii mele. 

Vazand ca nu reactionez, ai ridicat din spranceana.
Sunt bine, serios, hai sa ne bucuram de tacere!

Iti amintesti seara in care vietile noastre s-au schimbat pentru totdeauna? Eram in raiul nostru, tarmul lacului, locul in care a rasarit iubirea noastra. Apa se misca in jurul nostru si puteam sa miros adierea, stelele si parfumul. Parfumul tau. Mi-ai cuprins mana si m-ai asezat pe nisipul fin. Stam amandoi acolo intr-un contur mare de inima desenat, atinsi de lumina licuricilor din copilaria noastra. Te-ai uitat in ochii mei si mi-ai spus ca ma vei iubi mereu, punandu-mi pe nesimtite bratara bunicii la mana. Doar sa-mi aminteasca de cineva care ma va ocroti vesnic.

Mi-ai zambit strengareste si te-ai asezat in genunchi in fata mea.
Mi-ai intins mana. 
Imi acorzi acest dans?
M-ai ridicat in brate.
Prostutule, nu avem muzica.
Dar chipul tau imi spunea totul.
Hai sa imbratisam tacerea si sa dansam!

Cantecul nostru era beatitudinea tacerii, acompaniata de miile de tobe ale inimii si stralucirea gazelor in bezna. Fiecare sunet pe care voiam sa-l spunem era portretizat in  multimea vida de cuvinte. Iar vorba era inutila cand dansam asa de bine!

Simona lanseaza o noua provocare la Blog Power 26, despre muzica si tacere. Au mai aparut: Silentia lunae, Drog!, Cosmogonie.

37 comentarii:

  1. Am sa trec peste banalele "genial", "superb" etc. In primul rand, trebuie sa remarc ca esti foarte modesta si aceasta modestie a lasat o amprenta evidenta asupra textului. Este un text romantic, dar totodata plin de bunatate... sau asta exprima. Si sunt de acord ca in acele momente, cuvintele ar fi inutile sau chiar ar face mai mult rau decat bine. Muzica tacerii imi suna cel mai bine atunci cand sunt cu persoane dragi, chiar daca asta nu se intampla foarte des. Cel putin nu atat de des pe cat as vrea. Asa ca, in esenta, este o lectura minunata si sper sa se bucure si altii la fel de mult de ea. Iti multumesc pentru ca mi-ai oferit aceasta ocazie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iar eu n-o sa-ti multumesc pentru ca stiu ca asa m-ai sfatuit :D Dar ma bucura faptul ca ai spus cuvinte asa frumoase despre ce am scris. Chiar ma bucura!

      Ștergere
    2. Nu am spus nimic din ce nu merita spus, ba chiar poate am spus prea putin fata de cat merita spus...

      Ștergere
  2. Cea mai frumoasa muzica este cea a sentimentelor picurate din doua inimi care bat in acelasi ritm. Mi-ai colorat noaptea cu postarea ta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si tu mi-ai colorat ziua cu comentariul tau dragut :D >:D<

      Ștergere
  3. Textul tau, Bianca, respira iubire prin toti porii :D Super, mi-a placut :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur :D M-am gandit ca pot asocia tema Simonei si cu iubirea :D

      Ștergere
  4. Aw! Cat de frumos.
    Ma regasesc atat de mult in postarea ta .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. imi place sa stiu ca scriu povesti ce se regasesc si in realitate :D

      Ștergere
  5. Super.:)
    Săptămâna asta nu pot participa că aș fi participat și eu,dar,data viitoare,deocamdată sper să câștigi tu.E așa de minunată povestea...:)

    RăspundețiȘtergere
  6. minunat.ai un stil,mod aparte de a vedea si descrie lucrurile.
    imi place!

    RăspundețiȘtergere
  7. off dragostea...
    nu stiu de ce dar mereu cand citesc aici la tine postari atat de sentimentale dupa parerea mea, am senzatia ca inima mea incepe sa planga.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ooof, nu vreau asta, ar trebui ca inimile tuturor sa zambeasca atunci cand citesc despre dragoste :-<

      Ștergere
  8. Muzica ce umple cupa tăcerii poate fi şi iubirea cu cântecul ei "acompaniat de miile de tobe ale inimii..."
    Din toată inima-ţi doresc să ai parte de o iubire veşnică, o iubire care să nu poată fi umbrită de nimic.
    Să ai parte de o noapte liniştită.

    RăspundețiȘtergere
  9. All you need is love, love :))
    Frumos ai scris :D

    RăspundețiȘtergere
  10. Sunt profund impresionata,sa stii..
    Dupa ce am citit toate astea, am ramas fara cuvinte..
    "Las tacerea sa iti spuna cat pot aprecia ceea ce scrii"

    RăspundețiȘtergere
  11. nici nu stii cat de mult apreciez cuvintele frumoase pe care mi le adresezi si faptul ca imi vizitezi pagina si esti mereu la curent cu poeziile noi. multumesc mult! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  12. Excelent! Minunată povestea tăcerii și dansul în ritmul unor bătăi de inimă; m-ai făcut să visez :) Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur ca pot sa strecor oamenilor vise frumoase prin cuvintele mele.

      Ștergere
  13. Frumoasă îngemănare între muzică şi tăcere, o tăcere a inimii, dincolo de ecourile exterioare ale vieţii cotidiene, de la suprafaţa fiinţei, de la periferie... :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Chiar mi-ai facut inima sa zambeasca cu povestea asta :). Imi place cum ai combinat replicile cu partea narativa. E foarte tare, ca sa ma exprim mai clar :))

    RăspundețiȘtergere
  15. Sunt niste cuvinte linistitoare. Te ajuta sa treci peste niste momente mai putin placute.

    RăspundețiȘtergere
  16. Ce dans frumos, draga Bi! Ma bucur ca ai facut trimiterea asta si am citit povestea ta. Chiar daca e inventata, ai transpus in ea sensibilitatea ta. Dar oare e inventata? Doar pentru tine, poate. Pentru altii, pentru cititorii tai poate fi reala.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dansuri au fost. Reale. Cu oameni iubiti. Poate din subconstientul amintirilor a venit si inspiratia.

      Ștergere

Va ascult!