Badea Bianca. Un produs Blogger.

marți, 28 iulie 2015

Viol. Următorul pas e moartea.

Sursă foto
Sora mea e foarte draguță, o cheamă Ana și are un păr de catifea.
Nu sunt sigură câți ani are dar o tot aud pe mami spunând Adolescenții din ziua de azi așa că poate e destul de mare, dar nu mai mare decât mami și tati.
Ana se poartă foarte frumos cu mine, îmi citește în fiecare seară câte o poveste și dimineața îmi aranjează părul ca al ei, iar asta mă face să mă simt și eu o fetiță mare.

Dar încă de când a ieșit zilele trecute în oraș Ana s-a schimbat. Nu mai zâmbește, ochii nu îi mai strălucesc, stă foarte mult în camera ei, mie nu îmi mai citește și nici măcar nu i-a păsat când am început să plâng.
Am vrut să îi spun lui mami dar nu m-a ascultat. A zis doar că Ana trece printr-o fază și că va fi bine. Nu am înțeles, voiam să îi spun că surioara mea nu e o fază, ci e o fată dar m-a rugat să mă duc în camera mea, așa că am ascultat-o.

luni, 13 iulie 2015

Să ședem cu stil

Mi-am dat seama că în ultima vreme prea am scris articole așa pompoase, lacrimogene, metaforice, întortocheate și am ajuns la concluzia că lumea înțelege fix nimic din ele. Așa că de data asta am chef să spun lucrurilor pe nume, să vă vorbesc mură-n gură despre ce mai fac, cum o mai duc, în ce stare mai sunt. De acord?

Ei iată că m-am angajat... M-ați crezut, nu? Mda, aș vrea eu, e mult spus angajat. Sunt un biet practicant la o firma de IT pe o pozitie pe care nici eu n-o știu. Dar eh, ce trebuie să știm noi ăștia nou-veniți prea multe, atâta informație strică. Și cum un semestru-ntreg am fost ca un ghimpe-n fund și am alergat după toată lumea pentru o fărâmă de cunoștiință împărtășită, mi-am dat seama că... am epuizat. Așa că acum m-am hotărât să stau frumușel pe scaun și să fac ce mă duce capul.

marți, 7 iulie 2015

Să ne urmărim visele

Sursă foto
Ce ți-a mai zis de data asta?

Cum de ai știut?

Întotdeauna e vorba de el. Și întotdeauna eu știu. Nu mă mai întreba atâta și zi-mi.

...

Nu mai fi așa palidă, să știi că nu te mai întreb încă o dată. 

Mi-a spus că eu nu pot să desenez, nu pot să cânt, nu pot să dansez, nu... De ce râzi?

Îmi pare rău, dar anumite fraze mă fac să râd. Nu pot e una din ele.

Mă bucur că ai trecut în tabăra lui acum.