Chiar și în zilele cele mai gri ochii tăi trebuie să licăre cu speranță. Încă mai e o cometă undeva în cerul nopții, cântându-ți visurile si speranțele.
Chiar și în cea mai întunecată tăcere inima ta trebuie să bată, încet, calm, muzical. Trebuie doar să asculți. Și să speri.
Nu ai pierdut încă.
Uneori viața se simte ca o piesă teribilă de teatru unde toată lumea și-a învățat rolul mai bine ca tine. Uneori te pierzi în caracterele pe care le joci și uiți replicile. Te împiedici. O dai în bară.
Dar nu s-a terminat. Încă e o șansă pentru un mâine mai fericit.
Și mai mult decât atât, încă mai există un astăzi care trebuie trăit până la sfârșit. Nu e prea târziu.
Acolo, undeva, este cineva care înțelege tot. Să știi că există cineva care tot ce vrea este să-ți lumineze ziua și să-ți coloreze cerul în curcubeu. Există cineva care te-ar lăsa să stai pe umerii lui (sau ai ei) dacă asta te-ar ajuta să-ți atingi visurile.
Undeva este cineva care tot ce-și doreste este ca tu să fii fericit(ă). Trebuie doar să-l (să o) găsești.
Chiar dacă fericirea a fost pusă pe raftul din spate al vieții tale, chiar dacă a devenit acră și prăfuită, sau și-a pierdut strălucirea, ei bine, nu trebuie să o iei de la capăt mereu. Trebuie doar să ștergi praful.
Nu uita să te bucuri, să strălucești,
Nu uita să zâmbești
Nu uita...