Badea Bianca. Un produs Blogger.

joi, 5 iunie 2014

Să modelăm inimi

Sursă foto
Toamna mă face să mă gândesc la despărțiri și la plăcintă cu mere, deși nu mi-a plăcut niciodată plăcinta cu mere.
Dar îmi plăcea ideea pe care o simțeam.

Acum câțiva ani am întâlnit un băiat la fel de fragil ca frunzele căzute. Mă striga mica lui primăvară (întotdeauna mi-a plăcut toamna mai mult). Îmi săruta micile alunițe de la baza gâtului și îmi spunea că mă iubește.
Și apropo de asta, toate lucrurile bune au și un sfârșit.



La aniversarea noastră am ales doi dovleci și am desenat elefănței pe ei, pentru a-i ciopli. Și l-a tăiat pe al său atât de agresiv încât și-a pierdut forma. Trompa a devenit doar o lungă gaură întunecată. A pus o lumânare înăuntru și am privit marginile neuniforme luminate slab.
Ce se presupune a fi? l-am întrebat luându-i mâna.
Inima mea. a spus cu atât de multă siguranță încât m-am cutremurat.
După asta mi-a fost prea teamă să-mi mai cioplesc dovleacul.

Frunzele s-au schimbat, sau poate el s-a schimbat, sau poate eu am fost suficient de curajoasă să-mi cioplesc dovleacul ăla nenorocit prea târziu. (Oricum am dat-o în bară, elefantul avea trei picioare).
Poate dacă nu i-ar fi plăcut plăcinta de mere atât de mult, poate dacă nu s-ar fi degradat între degetele mele așa de brusc precum cad frunzele în bătaia unei vijelii, poate încă m-ar mai fi ținut de mână.

Și cumva mi-e greu să cred...
Mâinile lui sunt acum prea ocupate să țină o alta.

A lăsat o bucățică de plăcintă la mine în frigider. Poate încă mai e acolo..

Am continuat să modelez dovleci o lungă perioadă de timp, dar nu m-am îndurat niciodată să aprind o lumânare în ei.
Era ceva prea dureros în a-i privi...

3 comentarii:

  1. Felul cum ai imbinat frazele la inceput de articol mi-a placut la nebunie...
    Si eu stiu maini care tin o alta. Iubirea vietii mele de exemplu, aceea, UNICA, care imi este vecin si ma conduce cateodata dimineata pana aproape de serviciu....povestind fiecare despre partenerul sau,...si uneori despre vremurile cand noi eram pareteneri. Inveti sa traiesti cu asta...chiar si daca nu mai speri la mai mult. Cand speri...si astepti sa ti se mai intample lucruri, cu atat mai mult...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Dana!
      Sunt si eu de parere ca ACEA iubire nu se va uita niciodata. La mine a fost si prima si chiar daca acum iubesc alte maine, intotdeauna va fi un coltisor din inima mea care isi va aminti...
      Fiecare poveste e speciala, fiecare dintre ele ne-a format in persoanele in care suntem acum, fiecare a fost un pilon in construirea personalitatii noastre.
      Nu stiu care au fost povestile tale, dar stiu ca ele au creeat o persoana minunata, printre cele pe care eu le apreciez cel mai mult aici printre bloguri.

      Ștergere
    2. Bi, draga mea, esti mereu prea buna cu mine. Ii judecam pe altii dupa cum suntem noi. daca ii vedem speciali, este pentru ca noi suntem asa. Tu sigur esti.

      Ștergere

Va ascult!