High-school Never Ends

Un filmulet la care eu tin foarte mult. A fost pentru o tema la engleza, asa ca sa nu va asteptati la cine stie ce calitate de sunet sau imagine. Ideea era sa prezentam intr-un scurt videoclip ce a insemnat pentru noi liceul. L-am realizat impreuna cu 4 colege si iata ce a iesit :)

Monday Seven

1.Humanity

2.Redemption

3.Hero

4.Freakshow

5.Pandemonium

6.Bleeding

7.Sacrament

Toate imaginile sunt creatiile pictorului Zdzislaw Bekinski. Nu este un concurs, este doar blogging interactiv! Alege si publica intr-un articol, 7 fotografii  care te-au impresionat cel mai mult in saptamana ce tocmai a trecut, ataseaza cate un cuvant pentru fiecare fotografie publicata in functie de ceea ce-ti sugereaza tie fotografiile in cauza si inscrie articolul la Monday Seven!

Schema e simpla: 7 zile- 7 fotografii-7 cuvinte

Vocea naturii

Uitandu-ma la filmuletul asta, ma intreb cine oare sunt animalele? Oamenii sau saracele vietati?
Meritam apocalipsa pentru ceea ce facem. Va recomand sa il vizualizati, este foarte impresionant.
Mi-am permis sa il si traduc:

Stii cine sunt eu?
Sunt cineva cu care traiesti in fiecare zi. 
Cineva care vrea tot ce este mai bun pentru tine.
esential in viata.
Deoarece fara mine nu ai putea trai.
Dar, din nefericirea mea,
Tu nu respecti ceea ce iti daruiesc.
daca iti dau acest scenariu frumos,
plin de culoare si abundenta,
De ce imi dai asta inapoi?
De ce, daca eu iti dau creaturi vii,
tie nu iti plac?
Nu le respecti?
De ce, daca eu iti dau viata, 
Tu imi dai inapoi moarte?
Asta este mostenirea 
pe care vrei sa o lasi copiilor tai?
Fa ceva pentru mine
pentru tine si pentru toata lumea.
Daca tu nu o faci, atunci cine sa o faca?
Daca nu este facut acum, atunci cand?
Multumesc... Natura.


Eu sunt viata.
Este puterea care m-a adus mai departe
Din goliciunea spatiului.
I-a pasat de mine si mi-a vitalizat existenta
impotriva tuturor pericolelor.
Lasati-ne sa simtitm puterea vietii impreuna,
ca o singura creatura, aici pe Pamant.

Genul de fata

Este genul de fata care poate spune nu-mi pasa si chiar vorbeste serios. Este genul de fata care nu va varsa nicio lacrima pentru cele mai triste lucruri. Este genul de fata care mai degraba ar rade la durerile altora decat sa ajute.

Nu este genul de fata care sa se asigure ca arata bine in fiecare secunda a zilei. Nu este genul de fata care isi petrece ore intregi vorbind la telefon cu prietenii ei. Nu este genul de fata care urmeaza trendurile societatii.

Dar este fata de care el s-a indragostit.

El vede fata care plange in camera ei cand este singura. El vede fata care vrea o imbratisare in ciuda a tot ceea ce spune. El vede fata care nu stie nimic despre dragoste, dar vrea cu disperare sa afle.

El este baiatul care s-a imprietenit cu ea. El este baiatul care  a facut-o sa zambeasca. El este baiatul care adora sa o vada razand.

Dar el nu mai este baiatul pe care ea il iubeste.

Membra a  grupului MostWantedBlog

Premiu

Scumpa de Cry mi-a facut onoarea de a-mi acorda acest simpatic premiu, impreuna cu cateva intrebari.

1. Aminteste persoana care ti-a acordat premiul printr-un link catre blogul ei:
Cry - Little Thoughts :)


2. Care e produsul de machiaj preferat?
Cum majoritatea timpului il petrec la scoala, nu ma prea machiez, dar cand o fac, nu am ceva special care imi place.


3. Care a fost trendul prederat in 2011?
Nu sunt o persoana care se da in vant dupa moda. Ma imbrac cu ce ma simt bine, indiferent de trend.


4. Care e desertul preferat?
Ei bine, toate dulciurile sunt preferatele mele. Nu pot sa ma abtin:))


5. Culoarea preferata?
Grena cred... Nu stiu sigur..


6. Care e prenumele tau?
Bianca Elena


7.  Care e ultima melodie pe care ai ascultat-o?
Timpuri noi - Adeline


8. Pisici sau caini?
Catei, bineinteles. Dat cred ca intrebarea mai potrivita ar fi: oameni sau caini?


9. Spune ceva despre tine ce nu ai mai spus nimanui pe blog.
Nu cred ca e ceva ce voi sa nu stiti despre mine? Fiecare cuvintel scris aici ma dezbraca pe mine de toate mastile pe care le afisez altora. Voi sunteti singurii care ma cunoasteti cu adevarat.


10.  Premiaza cate bloguri care crezi tu ca merita acest premiu.
a) Blogul cu pozele al doamnei Carmen, caci intotdeauna imi mangaie sufletul cu versurile dansei atat de frumoase.
b) Creaturii visatoare. Nu stiu de ce. Dar simt ca al doilea premiu trebuie s amearga catre ea:)
c) Si lui Zhao pentru ca stiu ca pot avea incredere in el.

>:D<

Pentru ca...

De ce iubesc luna ianuarie?

Pentru ca ai plecat. Pentru ca mi-ai redat viata. Pentru ca si acum, exact la un an, in luna ianuarie inca mai retraiesc clipe din acea viata - pierduta. 

De ce iubesc strazile cu nume de poeti?

Pentru ca pe o astfel de strada te-am vazut prima data. Pentru ca pe o astfel de strada m-ai tinut de mana prima data si ca pe o banca de pe acea strada m-ai sarutat prima data. Acea banca gazduieste acum alti indragostiti si e martora altor povesti de dragoste.

De ce iubesc fulgii de nea?

Pentru ca ei pot sa iti mai atinga fata frumoasa, eu nu. Ei pot sa-ti mai mangaie pielea fina, eu nu mai pot. Si desi un infinit numar de picaturi inghetate cad pe pamant, eu alerg intotdeauna dupa cele care te-au atins pe tine, s-au reintaltat, au picat iar si mi-au adus cu ele o urma din mireasma ta.

De ce iubesc propozitiile care nu contin negatii?

Pentru ca o astfel de propozitie ne-ar fi tinut pe noi impreuna. Pentru ca daca nu era acel nu mai pot noi ne jucam si astazi in zapada stralucitoare.

De ce iubesc ceasurile care opresc timpul in loc atunci cand e cazul?

Pentru ca acele ceasuri au facut ca timpul petrecut langa tine sa para o eternitate. Pentru ca pentru mine, timpul inca mai este oprit, inca mai traiesc in vesnicia creata de povestea noastra.

De ce iubesc un cap plin de idei?

Pentru ca acest cap de idei al meu m-a ajutat sa trec peste spargerea globului de cristal in care traiam. Pentru ca ideile m-au facut sa impietresc tot ce tinea de trecut si sa-mi construiesc un viitor bazat pe piloni ficsi, nu pe himere.

De ce iubesc copiii care au fulare rosii?

Pentru ca toti imi amintesc de fularul tau rosu, pe care mi l-ai imprumutat intr-o seara si care mi-a umplut casa de parfumul tau. Pentru ca poate tu inca mai ai fularul meu, nu rosu, ci visiniu, care te-a incalzit in acea noapte.

De ce iubesc forta de atractie?

Pentru ca acea forta mi-a croit drumul catre tine, m-a indrumat catre dragostea ta, dar in acelasi timp m-a atras si catre adevar si din pacate catre ruinarea unui destin. Pentru ca forta de atractie a Pamantului  nu ma mai lasa sa ma ridic in nori, ci ma lasa aici, pe sol, dandu-mi experienta infruntand realitatea.

De ce iubesc pantofii care au in ei o intreaga poveste?

Pentru ca datorita acestor pantofi te-am mintit prima data. Si cum sunt o mincinoasa foarte neexperimentata, te-ai prins repede. Si te-ai suparat. Dar ai ras cand ai aflat motivul. Ti-a placut.

De ce iubesc soarele?

Pentru ca, la fel ca fulgii, el iti alinta corpul, iti incalzeste sufletul si iti lumineaza viata in fiecare zi. Tu acum ai alt soare. Dar soarele meu te spioneaza in fiecare zi. Te saruta in numele meu.

Articol inscris la Blog Power editia a 8a. Tema este "De ce iubesc?" si a fost aleasa de castigatoarea editiei precedente, Doamna Cora Bogdan

Album Foto

Ma gandeam acum sa vi-l prezint pe Silviu Rosianu, un bun prieten si un foarte bun fotograf. Ca sa va convingeti de talentul lui am sa va arat cateva fotografii realizate de el, fotografii in care m-a facut pana si pe mine sa arat bine. Dar intai vreau sa va povestesc cum ne-am cunoscut.

Anul trecut, in octombrie, m-am dus la concertul Scorpins in Cluj. Trebuia sa stau o noapte la o prietena, Tina. Plec sambata dimineata cu autocarul, care va face o oprire in Valcea. Acolo se urca mai multe persoane, moment in care primesc un apel de la Tina. Conversatia a sunat cam asa:

-Auzi, s-a urcat in autocar acum un baiat inalt, cu creasta si pantalonii lasati?
Ma uit eu prin zona curioasa si ii zic cu voce joasa:
-Mah, da, e pe scaunul din spatele meu un tip cu creasta, dar nu pot sa ma ridic sa vad daca are pantalonii lasati:|

-S-ar putea sa fie Silviu, vine si el la mine weekendul asta. Stai ca-l sun acum.
Dapa ceva timp aud un telefon din spate sunand. Conversatia suna cam asa:
-Auzi, e o tipa in fata ta cu parul lung si pe jumatate roscata?
Se uita si el curios in fata, intorc si eu privirea si incepem amandoi sa radem.
-Da, cred ca e. Hai ca ma mut langa ea.

Chestia funny era ca el avea locul rezervat exact langa mine, dar se asezase in spate pentru ca paream tare pierduta in spatiu si nu a vrut sa ma deranjeze:)) Ar fi fost dragut chiar sa se aseze langa mine, sa-mi sune telefonul, sa ma intrebe Tina de el si eu sa raspund "Da, e langa mine! E vreaun criminal?:O" :))

Dupa vreo 7 ore de palavragit in autocar, ajungem in Cluj, ne petrecem ziua foarte frumos, noaptea la fel, iar pe la 3 cand vine ora de culcare, Tina avea un pat de o persoana. Dilema. Cum sa dormim?

Tina nu voia sa stea in pat ca era nepoliticos sa lasi musafirii sa doarma pe jos, Silviu nu voia ca era deasemenea nepoliticos sa lase fetele sa stea pe jos, iar eu nu voiam ca m-as fi simtit aiurea eu in pat si ei pe podea. Asa ca ne-am luat un cearsaf, pernele si o perna, le-am intins pe jos si ne-am trantit acolo. Si patul gol :)) A fost genial

Stiu ca as putea parea narcisista punand atatea poze cu mine, dar voiam neaparat sa vedeti cat de bine si-a facut Silviu treaba. In curand va avea si site, asa ca oricand aveti nevoie de un fotograf profesionist, nu ezitati sa-l contactati. Enjoy:)

 

O iarna frumoasa

Toamna e clar ca nu a fost placuta deloc. V-am povestit in Activitati de toamna. Iarna insa s-a dovedit a fi exact contrariul. Tin minte ca acum un an zaceam in suferinta si speram ca nu voi mai trece niciodata prin ce am trecut atunci. Lumea asta nu a incetat sa ma dezamageasca, insa iarna asta parca a sters totul. Amintiri placute au revenit, sperante au reinviat si desi multe lucruri inca imi intuneca privirea, sunt mult mai optimista.

Am avut parte de multe lucruri faine in anotimpul asta. Acum il indragesc mult mai mult. Daca reusesc, o sa le pun in ordine cronologica. Am reusit sa iau permisul chiar inainte de Craciun si asta a fost un cadou extraordinar. Acum am propria mea masinuta, de care promit ca am sa am mare grija:D

Craciunul l-am petrecut impreuna cu minunata mea familie, si nu pentru ca asa se zice, ca e bine sa-ti petreci sarbatorile in familie, ci pentru ca mie chiar imi place. Nu mi-as putea inchipui perioada asta a anului fara oamenii dragi mie. Un lucru e trist, insa. Nu inteleg de ce adultii nu mai sunt invaluiti in spiritul sarbatorilor asa cum erau odata. Imi spunea mami ca n-are niciun chef sa se mai distreze sau sa se simta bine, ca totul e la fel in fiecare an. Da, e la fel. Dar de ce am vrea sa fie diferit? Suntem noi 4, eu, mami, tati si Kyra, impreuna, ne  bucuram unul de compania altuia, jucam remi, gatim, ne uitam la filme, ne apropiem mai mult. De ce sa vreau sa schimb toate lucrurile astea?

Si acum ceva inedit, un lucru pe care ma bucur nespus ca l-am facut: am fost la colindat cu o gasca de 15 persoane, cu care m-am simtit excelent. Nu mai facusem demult lucrul asta asa ca am fost foarte entuziasmata. Am reusit sa strangem tot grupul 28 de milioane in 2 seri. E foarte mult, daca stam sa ne gandim, insa si daca veneam doar cu 5 lei acasa, tot ma mai duceam si in a doua seara. Bineinteles ca au contat si banii, dar ce mi-a placut cel mai mult a fost faptul ca in inima multor oameni, inca nu a murit traditia asta si m-am bucurat nespus. Portocale, covrigi, prajituri, bomboane, vin fiert, cozonac, ciocolata calda, suc - m-am simtit din nou copil.

Chiar daca la mine Mosul a fost putin mai intarziat, cadoul lui a fost meeeega consistent si l-am iertat pentru ca n-a venit la timp:)) Am primit un nou aparat de fotografiat, unul profesional de data asta. Stiti bine ca ma pasioneaza fotografia si o sa va arat in curand ce am realizat cu el. Chiar as vrea sa fac niste cursuri de fotografie la anul :-?

Sa vorbesc un pic si despre petrecerea dintre ani, care, pentru mine, nu a fost cine stie ce. Intr-un local, nu foarte mare, am incaput cu chiu, cu vai vreo 250 de persoane. Caldura mare, aglomeratie si mai mare, tocurile foarte obositoare si muzica extrem de proasta. Aproape toata noaptea am stat pe sarbe, hore si manele. Graoznic.

Putin dupa Anul Nou am fost intr-o mini tabara la munte cu ai mei colegi, unde m-am simtit destul de bine. Am facut multe, multe poze cu noul meu aparat si promit ca am sa vi le arat si voua.

P.S. Blog Power editia 7 a inceput! Tema este "Familia-patria cea mica". Puteti sa va inscrieti printr-un comentariu aici

Planificari

CLM m-a invitat sa-mi scriu planurile pentru anul acesta, asa ca here they are:


In privinta blogului, nu sunt prea multe de realizat; doar sa ma straduiesc sa scriu din ce in ce mai frumos si din ce in ce mai pe placul vostru:)

In putinul timp liber pe care o sa-l am as vrea sa nu ma mai stresez atat pentru viitor, sa incerc sa fac totul cat mai natural si cu mai mult spor. Va fi cam greu...
Pentru mine imi doresc sa iau bacul cu o nota onorabila si sa intru la Academia Militara.Nimic altceva.
Cam astea sunt planurile mele cele mai importante pentru 2012. Acum vreau sa va spun o mica poveste:)

Sigur v-ati intrebat toti pana acum daca exista jumatatea perfecta, daca o veti intalni si daca da, cand sau cum, ce se va intampla sau cum veti reactiona. Ca o adolescenta tipica, deja am avut o perioada in care credeam ca imi gasisem printul si ca nimic altceva nu mai conteaza. Yeah, sure...


Dezamagita, insa, am ajuns la o concluzie tragica. La varsta la care sunt eu, mai ca e imposibil sa gasesti pe cineva langa care sa poti sta toata viata. Sunt relatii care rezista, doi, trei, patru ani. Dar la un moment sau altul totul se termina. Si asta pentru ca nu suntem suficienti de maturi incat sa ne legam pe viata pentru cineva.

Stiu insa o relatie care ma face sa neg si sa ma indoiesc de tot ce am zis pana acum. Parintii mei sunt impreuna din clasa a 10a si s-au casatorit la 21 de ani. Poate e prea mult sa spun ca au fost chiar impreuna, insa au inceput fiind colegi, apoi prieteni, iubiti si apoi sot si sotie:)
Au avut o poveste tare draguta pe care vreau sa v-o zic si voua. Dupa terminarea liceului au inceput amandoi sa lucreze in acelasi loc. Nu ajunsesera inca la statutul de iubiti, iar mami primise o cerere in casatorie de la un tip din Constanta. Impreuna cu oferta, venisera si verghetele. Danut, banuind ca e ceva la mijloc, a facut cateva cercetari si a gasit verghetele in geanta:))
A doua zi a fost, impreuna cu tatal lui, acasa la mami, sa o ceara in casatorie :) Iar ea si-a schimbat decizia pe loc.
Peste cativa ani o sa isi sarbatoreasca nunta de argint si sunt convinsa ca o sa ajunga impreuna si la nunta de aur. Stiu ca nu au avut o relatie perfecta, e imposibil lucrul asta. Stiu ca au avut probleme, dar au fost suficient de puternici incat sa treaca cu brio peste ele si sa formeze cea mai frumoasa familie.

Exista sau nu suflete pereche?

10 minute de faima

Poate te intrebi de ce naiba ti-am spus despre cele 10 minute ale tale de faima. De ce doar 10? Pai... probabil pentru ca dupa ce vor citi asta, toti vor uita despre ce a fost vorba. Vor uita ca am scris ceva despre tine.

Dar nu si eu. Si sper ca nici tu. Chestia e ca eu chiar am tinut un loc secret pentru tine in mintea mea. Poate nu ar trebui sa-ti spun asta, poate nu e adevarat sau poate nici tu nu esti adevarata.
Dar sper al naiba de mult sa fii. Pot sa spun cu sinceritate ca putini oameni mi-au schimbat viata in ultimii ani. Posibil sa fi fost doar o faza. Posibil sa uitam amandoi ca am fost impreuna.

Stii ce reprezinti tu, draga mea? Imagineaza-ti cea mai mare fantezie a ta. Cel mai frumos vis. Adauga toate culorile si satureaza-le. Si toate suisurile si coborasurile din viata ta, impreuna cu cele mai minunate amintiri. Adauga toate temerile, bucuriile, momentele fericite si triste. Adauga perfectiunea celui mai fin tablou. Adauga atingerea rece a ierbii pe spatele tau. Adauga senzatia placuta de a te intinde in sfarsit in pat dupa o zi grea. Adauga momentul in care respratia ti se taie la primul tau sarut. Adauga toate drogurile si efectele lor. Adauga momentele amuzante din viata pe care ti le amintesti mereu cu un zambet pe buze. Adauga cele mai bune fraze metaforice pe care le stii, si tot nu vei fi la fel de incantatoare precum esti.

Incerc sa ma gandesc la tine de fiecare data cand am ocazia. Si Dumnezeu stie ca nu incerc sa fac nimic altceva o zi intreaga. Deci am destul timp liber. Poti sa gasesti romane intregi despre tine tiparite in mintea mea. Nu au fost publicate. Inca.
As putea sa iti zic acum cat de mult de iubesc. Dar nu o voi face. Cred ca e cel mai bine sa aflii singura asta. Poate o sa-ti ia ani de zile sa realizezi lucrul asta, insa fa-o! Mi-as da bucuros anii aia din viata daca tu ai stii ca te iubesc.

Exista clipe rele, clipe bune si clipe pe care le petrec cu tine. Imi doresc sa-ti fi dat deja seama pe care le doresc cel mai mult. Sunt mult mai optimist cand sunt in preajma ta, sa stii. Ma faci sa apreciez ceea ce am. Ma faci sa visez la noi, impreuna, tot timpul. Ceea ce pare prostesc pentru unii, mai ales la varsta asta,

Sper ca nu te vei supara sa-mi daruiesti acele 10 minute de faima. Meriti totusi mult mai mult decat atat. Aici am sa inchei un capitol. As vrea sa te vad cu un zambet pe fata acum.

Pana acum, probabil ca cititorii au si uitat cum incepe acasta scrisoare. Bun. Acum hai sa ne daruim un sarut de noapte buna si sa mergem la somn.

Acest articol a fost inscris in concursul Blog Power Editia a 6-a. Tema este "Ce ai face daca ai fi o zi in pielea celuilat?" si a fost propusa de Vanessa, castigatoarea editiei precedente.