Dragostea... isi joaca rolul binisor, lipsita de constiinta, reuseste uneori, asa moarta si pustie cum este, sa ucida mai mult decat a nascut sau a creat vreodata.
Noi toti suntem niste muritori nemuritori. Ne traim moartea si ne murim viata. Traim ca monstrii si iubim precum criminalii.
Cadavrul nostru va fi aruncat in groapa comuna, in acel colt al cimitirului unde nu se plateste, care e al tuturor si al nimanui. Din fericire insa, Dumnezeu stie unde sa gaseasca sufletele. Vom ajunge in paradis si vom deveni demoni, ori vom ajunge in iad si vom deveni ingeri. Dar nu avem de ales. Pana va veni clipa acea, trebuie sa traim. Nu exista decat un singur mod de a respinge ziua de maine: a muri.
Dar vom trai si vom muri impreuna. Caci separat, ne vom trezi in chinuri. Separat, ne-am lungi unul peste mormantul altuia si am muri acolo ca niste caini credinciosi. Separat this life ain't worth living.
Atunci ce vom face? Iti spun eu! Ne tinem mainile in jurul inimii noastre, ne-o vom smulge si ne-o vom goli unul altuia de sange. Ne vom ademeni catre moarte.
Dar ce alta optiune avem? Ce alta salvare perfect conturata in clipe si spatii deschise, decat o potentiala iubire fara regrete si negativism?
ai dreptate.!
RăspundețiȘtergerehmm...aici e ceva inca nu mi-am dat seama unde ti-a fost gandul at cand ai postat asta ....
RăspundețiȘtergereDe ce ti se pare asa ciudat ?
RăspundețiȘtergereVad aici pe blogul tau numeroase articole superbe. Citind multe din ele, am ajuns la o concluzie (asta pentru ca m-a intrigat comentariul primit de la haos organizat).
RăspundețiȘtergereAI articole in care iti exprimi fericirea atat de extaziant, iubirea atat de pasinant, speranta atat de intens, frica atat de ingrijorator, iar in cazul articolul de fata, durerea atat de uluitor.
Tu, ca multi iubitori ai artei, de altfel, scrii in functie de starea in care te aflii. Nu mi se pare nimic in neregula la ceea ce ai scris aici, dar asta nu ma opreste nici pe mine sa ma intreb, ce ganduri nimicitoare nu iti dadeau pace atunci cand ai scris asta.
Foarte interesant...deloc subtil...
RăspundețiȘtergere... un fel de crudul adevar ...
Imi place!
pai pai draga Bianca , e ceva in postul asta,asemanator cu celelalte insa foarte diferit printr-o anumita tenta -te-ai indragostit de ceva? sau de cineva??
RăspundețiȘtergereInteleg. Indragostita nu mai sunt de mult timp. E cu muuult mai mult decat o simpla indragosteala. Dar cum spune si Stranger, dau postarilor mele o nunata in functie de starea mea de spirit. Eram intr-o really bad mood cand am scris asta si poate de-aia pare diferita.
RăspundețiȘtergereda- inteleg .majoritatea trec prin starii de genul asta - iar ceilalti care nu stiu ce inseamna sunt ne-intregi ! esti o scumpa... o seara placuta .
RăspundețiȘtergereE chiar interesant ce ai scris acolo..si da oarecum dragostea este un caine din iad,care se satura cu bucati din inimile noastre,si ne ard sentimentele pe rug [da exact ca pe vrajitoare]!Nu e nevoie sa fi indragostit ca sa te gandesti la dragoste..ci doar trebuie sa o simti..dragostea este in orice lucru minuscul..trebuie doar sa o vedem!Oricum iti doresc mult spor la scris..si raspunsul la intrebarea ta "Dar ce alta optiune avem? Ce alta salvare perfect conturata in clipe si spatii deschise, decat o potentiala iubire fara regrete si negativism?",potentiale iubiri poate exista fara sa fie regretate..dar majoritatea..dupa un timp devin regrete..pentru ca puteam mai bine,sau puteam sa facem sa fie altfel..si n`am facut`o!Dar totusi..exista..cred!
RăspundețiȘtergereun caine greu de tinut in lesa
RăspundețiȘtergereQueen of heart, exista doar in povesti si filme din pacate:(
RăspundețiȘtergereFlorin, si cand scapa din lant, ne sfasie pe toti.