Badea Bianca. Un produs Blogger.

joi, 10 martie 2011

Resemnare

Cea mai mare placere pe care o am cand scriu este ca imbin doua bucurii: sa vorbesc singura si sa vorbesc in fata unei multimi. Am asternut pe paginile astea, pe rand, sentimente de fericire, iubire, speranta, frica, deziluzie, neputinta, durere, uimire, dezamagire, tradare, furie, ura si dispret. Acum, a venit randul resemnarii sa ma impinga sa manzgalesc cuvinte in fata voastra.

Mi-am dat seama ca am gresit mult. Prea mult. Si, invatand din greselile mele, va spun voua, dragii mei: nu trebuie sa plangeti daca persoana pe care o iubiti se comporta uneori ca un dusman, calcandu-va in picioare sau facandu-va sa suferiti. Nu plangeti! Pretuiti cu maretie fiecare amaraciune pe care o aveti. Va vor servi sa va indulciti durerea in ziua cand acea persoana va va lipsi.

Daca aveti de reprosat ceva unei persoane care a disparut nu vindeca durerea disparitiei, ci dimpotriva, o mareste. Daca acea persoana v-a facut sa suferiti peste masura, reprosul nu slabeste legaturile care va unesc cu ea, ba mai mult, adauga disparitiei sale o dorinta de razbunare care nu se va putea infaptui niciodata. Acesta este chinul inferioritatii neputincioase.

Orasul acesta nu mai are amintiri.

17 comentarii:

  1. e foarte adevarat ce ai scris, as mai adauga o chestie la ultima fraza.... "Orasul nu mai are amintiri....", "....nici oameni veseli."

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place ca inveti, cu pasi marunti, ce e mai bine pentru tine ... :D

    RăspundețiȘtergere
  3. uau, ce diferenta intre postarile vechi si cea de acum. Se vede cum ti se vindeca suferinta si dezamagirea..superb!

    RăspundețiȘtergere
  4. idem Oandi.!

    felicitari.! :*

    RăspundețiȘtergere
  5. chiar se vindeca suferinta?, mie mi se pare ca reiese din aceasta postare ca inca nu e vindecata rana dar poate gresesc eu...

    RăspundețiȘtergere
  6. Ai dreptate, Lavi, nu e vindecata inca. Dar cum spune si Marius, invat incet, incetisor cum sa o controlez.

    RăspundețiȘtergere
  7. ai grija..poate reuseste sa te controleze 100% :))

    RăspundețiȘtergere
  8. Daca ar fi lacrimile dulci asa mi-as indulci durerea, ar fi mai ceva ca mierea hmmm..Daca orasul nu mai are amintiri fa in asa fel incat sa aiba fericire.

    RăspundețiȘtergere
  9. Poate ai nevoie de ceva nou... sa iesi din atmosfera in care te afliii! PWP:X

    RăspundețiȘtergere
  10. resemnarea e un lucru bun :) rana nu se vindeca usor :D dar se vindeca sigur

    RăspundețiȘtergere
  11. Prima parte mi se potriveste perfect ,si eu am doua placeri cand scriu pe blog si vorbesc despre toate acele sentimente pe care le-ai insiruit tu,dar nu mi se mai potriveste la partea cu resemnarea .Sigur ca nu trebuie sa plangi ,dar uneori lacrimile sunt singura modalitate de a te elibera ,lacrimile pot fi ca o crema ,uguent cu care iti dai rana ca sa se vindece mai repede .Poate rana s-a vindecat ,dar cicatricia e inca acolo si pare ca va mai dura pana se va mai diminua.

    RăspundețiȘtergere
  12. stii cat de multe nu ti-ar spune altii deci pana nu faci insuti tu greseala si nu o simti pe pielea ta,pana in acel moment nu esti capabil sa faci diferenta dintre ceea ce e bine si rau...
    imi pare rau ca treci prin asa ceva, insa nimic nu te invata mai bine decat propriile tale greseli..

    Iti doresc din inima sa simti mereu in sufletel iubire si fericire!

    RăspundețiȘtergere
  13. Frunos din partea ta, Anushka. Iti multumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
  14. ...resemnarea poate produce doua tipuri diferite de reactii asta in cele din urma... Poate insemna o mare de tristete ce te invaluie din ce in ce mai subtil, si din care nu vei reusi sa iesi decit cu mare greutate. Sau poate declansa o anumita stare de intelegere a lucrurilor, chiar daca amara, ce duce in timp catre a incheia capitolul si a porni spre mai departe... Resemnarea presupune recunoasterea realitatii ...In concluzie, resemnarea este ceva deosebit de util pentru ca in lipsa ei ranile vor refuza cu indirjire sa se inchida...iti doresc sa se inchida cat de repede

    RăspundețiȘtergere
  15. Adevarate vorbe rostesti, Iulia :)

    RăspundețiȘtergere
  16. :)Fara durere viata ar fi mult mai plictisitoare...din fiecare cadere poti scoata un lucru bun si uneori prin cadere te ridici mai sus...frumos articol :)

    RăspundețiȘtergere

Va ascult!