Inainte sa uit

- Iti multumesc!
- Pentru ce, iubitule? o auzi spunanad.
- Pentru viata, scumpa mea, draga mea...
De multe ori, ziua si noaptea, vorbea cu ea in gand, retraind clipe din viata lor si povestindu-i despre ziua de azi, simtindu-i prezenta foarte aproape, totdeauna atat de aproape, ca o data sau de doua ori privise peste umar asteptand s-o vada acolo.

Asa am facut si in dimineata asta, B.,  dar in locul tau era ea, iar langa ea, era o alta, amandoua holbandu-se la mine. Eheei, iubito, mi-a trebuit tot curajul sa le raspund cum se cuvine. Priveai si tu? Ai fost mandra de mine? Eram atat de calm, de linistit, de impietrit. Apoi am plecat.
Iar eu voiam atat de mult ca tu sa fii acolo, sa stii ca taina noastra e in siguranta.

De multe ori el privise peste umar asteptand ca ea sa fie acolo, dar nu era niciodata, si n-avea sa fie niciodata, insa asta nu-l deranja. El era cu ea pentru totdeauna si stia ca are s-o iubeasca in vremurile bune si in vremurile de mare tristente, chiar si in amurgul vietii. 
Ea se afla mereu la hotarul viselor lui.