la prima raza de soare
ce vine să te întâmpine -
cuvinte ce intră pe fereastră
şi îţi promit
să nu plece niciodată.
Ele risipesc zorile
şi miscă cearşafurile aşa gentil -
poţi să miroşi
plecarea verii
pe spatele lui.
Şi crezi că trupul lui
va bloca
frigul iernii.
Gura lui
îmbrăcată în speranţe -
acele mici petale
de trandafir
...
misterioase, cenușii.
Şi sărutul lui
atât de orbitor.
Pleci fără să ştii
de unde să începi
sau cum să deschizi uşa.
dar îl laşi să-ţi ia mâna
şi să te conducă pe alee
sperând că nu-ţi va da drumul niciodată
şi că şoaptele lui
vor respira
precum viaţa
lăsată adormită pe perne.
Este in firea vietii sa ne aruncam inima in apele ei tulburi sa speram ca vom prinde acel peste care nu ii va da drumul. Uneori ne scapa, alteori il aruncam inapoi... de multe ori pur si simplu ne zbatem degeaba. Dar daca am renunta din start, doar de teama ca am putea fi deceptionati, ce ar mai fi viata?
RăspundețiȘtergereMai pe scurt: nu castigam daca nu riscam.
ȘtergereEvident :)
ȘtergereFara speranta nu reusesti nimic.Poate ca nu totul e minciuna,de cele mai multe ori e adevar daca noi vrem sa credem ca e adevar.
RăspundețiȘtergereSperanta este doar lumina de la capatul tunelului. Uneori insa acea lumina e mult prea orbitoare pentru noi, oameni nestiutori.
ȘtergereMi-a placut. Cred ca cele mai reusite versuri sunt astea:
RăspundețiȘtergere"E toamna caldă a minciunilor"
si
"şoaptele lui
vor respira
precum viaţa
lăsată adormită pe perne. "
Keep writing !
Multumesc:) Da, o sa continui sa scriu, indiferent ce-ar zice altii.
ȘtergereSunt foarte frumoase versurile:x
RăspundețiȘtergereMie una imi plac :d
Se potrivesc perfect cu lumea noastra:d
Multumesc:) Da, cred ca se potrivesc.
ȘtergereLa partea cu"Si sarutul lui/atat de orbitor" am ramsa:X.Super sweet poezia.Me like it!:)
RăspundețiȘtergereme thanks you :D
ȘtergereFoarte foarte frumos :) Felicitari ai o imaginatie deosebita!
RăspundețiȘtergereIti multumesc frumos.
Ștergere