Badea Bianca. Un produs Blogger.

marți, 2 iulie 2013

Universul


Uneori pierd lucruri. De cele mai multe ori sunt lucruri mici, mărunte. Lucruri precum ipod-ul sau cheile.
Alteori sunt lucruri mai mari, mai importante. Lucruri precum telefonul, bani sau acte. Sau motivul pentru care am intrat într-o cameră. În unele zile uit chiar și ce am mâncat la micul dejun.
S-a întâmplat să-mi pierd șirul gândurilor sau ideea pe care voiam să o spun. Pierd argumente, pierd prieteni.

Îmi place să cred că toate lucrurile pe care le pierd merg într-un anumit loc. Un loc spațios, dar intim, plin de chestii aparent neînsemnate, dar bine organizate. Și îmi place să mai cred ca toate așteaptă acolo răbdător ca cineva să le găsească.


Într-o zi mi-am pierdut pasiunea. Am simțit cum zboară de lângă mine ca un balon plin cu heliu ce se îndreaptă spre cer. Nu am reușit să mă desprind de el așa că l-am urmărit până în nori. Apoi am trecut de lună, de stele și de Calea Lactee. Am dat peste o mare de brățări, pixuri, monede, bilețele. Toate acele argumente pierdute, promisiuni și aspirații erau înghesuite într-un univers ce părea prea mic pentru a fi atât de încăpător. Și le-am mărturisit că îmi pare rău. M-au întrebat de ce nu le-am căutat niciodată, de ce le-am lăsat pur și simplu să dispară. Iar eu le-am spus adevărul: unele lucruri trebuie să fie pierdute pentru ca altele noi să apară. 

Mi-am luat pasiunea de acolo, mi-am legat-o cu fundă roșie și mi-am prins-o în păr. Dar celelalte lucruri nu le-am strâns. Le-am lăsat acolo, în acel univers din care sunt formată Eu, care mă reprezintă, care stă în fiecare zi așezat pe umărul meu, ca un gardian. Iar acum voi știi întotdeauna unde îmi voi găsi lucrurile pierdute. Voi știi mereu unde să bag mâna să capăt încredere pentru a-mi recupera prietenii, argumentele, sentimentele, gândurile.

Oscar Wilde spunea că moda este o formă atât de intolerabilă a urâțeniei, încât trebuie să o schimbăm la fiecare 6 luni. Micul meu univers e neschimbat de ani de zile și nici nu o să-l schimb prea curând. E al meu, sunt a lui. Îmi amintește mereu că nu contează cât de multe lucruri pierd, el va păstra întotdeauna doar ceea ce contează.

Articolul participă la concursul organizat de Reeija, magazin online de genți de piele.
Sursă foto

6 comentarii:

  1. deci si lucrurile au universul lor. hmmm.. si ai putut sa treci de Calea Lactee? Ti-ai tinut respiratia?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lucrurile mele personale, da, eu un univers al lor micut dar incapator. Nu trebuie sa-mi tin respiratia caci mereu miroase frumos inauntru :)

      Ștergere
  2. Nu esti singura care pierde lucruri..Dar cred ca lucrurile cu adevarat importante vor ramane mereu acolo unde le este locul,in inima ta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cateodata mai pierd si lucruri importante...

      Ștergere
  3. imi place citatul acela al lui Wilde :-) hilar nu.i asa? cat de diferit sunt percepute lucrurile de fiecare dintre noi. Pentru unii lucrurile atat de mari si importante le par o exagerare, pe cand cele marunte le fac viata. Este alegerea noastra ce lasam sa se piarda din noi insine, ce aducem nou... dar eu cred ca odata pierdut un lucru, oriunde l-am lasa noi, nu mai poate fi recuperat. Nu acelasi in orice caz. Si atunci de ce sa ne mai obosim sa privim in urma?..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lcrurile sunt percepute diferit pentru ca noi suntem diferiti. De ce crezi ca nu mai poate fi recuperat? Sau nu stiu... poate nici nu rebuie sa mai fie recuperat acelasi lucru. Daca pierdem iubiri, vin altele noi, daca pierdem incredere, ne-o redobandim.. si tot asa. Viata noastra e ca un ciclu.

      Ștergere

Va ascult!