Badea Bianca. Un produs Blogger.

marți, 22 martie 2016

Mereu doare

Sursă foto

Acum o oră îți era frică să trăiești.
Acum 55 de minute iubirea vieții tale a trântit ușa din față și a ieșit. Pur și simplu. Iar lumea ta s-a sfărșit.
Stai pe marginea unei prăpăstii și refuzi să sari, ți-a zis înainte să plece. Refuzi să trăiești. Ești condamnată.
Și acum stai pe marginea unui pod întrebăndu-te cu cu ai greșit sau ce nu e bine dacă refuzi să recunoști că iubești. Realizezi căt de greu e să renunți și să sari. Apoi faci calculul și afli că vei mai trăi încă 10 secunde pănă să lovești apa. Și e ok.
Pentru că atunci nu vei mai fi condamnată.

Acum 40 de minute ai dat cu pumnul în peretele din dormitor și ai lăsat o gaură. (dar a rămas o gaură și mai mare în interiorul tău)
Și te întrebai dacă durerea va pleca, dacă ai putea să dai tot ce ai, casa, mașina, jobul, doar ca să nu mai doară.

Dar apoi te-ai gândit că poate asta-i viața. Poate viața înseamnă mai mult decât suferință provocată de alții și poate tu ești cel care are de câștigat. Dar ți-a zis cineva că tot ce ai de câștigat sunt vânătăi și răni pe suflet?

Când suferi, nici soarele nu mai strălucește așa puternic dimineața. Așa că te îmbraci, te urci în mașina pe care nu ai avut curaj s-o dai și mergi buimac pe străzi. Te opreși în fața unui cerșetor, îi dai 5 lei și te întrebi ce s-ar fi întâmplat dacă în altă viață ai fi fost tu în locul lui.
Și speranța îți apare din nou pentru că dacă ai fi fost tu, ar fi venit cinevasă te ajute, nu? Și din nou te gândești că poate asta-i viața. Dar de data asta îi acorzi credit că poate viața îi ajută pe unii doar pentru acel spirit al dreptății.

Dar în loc să-și cumpere mâncare îl vezi pe om cumpărându-și țigări și speranța îți dispare din nou. Viața-i doar trădare, egoism și decadență.

Și acum ești pe pod și sari și așa ironic e cum simți că trăiești.

Singura întrebare e dacă a meritat. Ai fi putut să-ți faci viața mai frumoasă, mai bună, mai fericită?
Dar acum, în alea 10 secunde tu trăiești și nu te mai simți condamnat. Acum zâmbești, te simți liber și simți vâtul prin păr. Ești fericit.

Încă 1 secundă și totul dispare. Vid.

10 comentarii:

  1. Cu toţii cred că avem momentul acela în care ne dorim doar o cale de scăpare din cotidian, din rutină, vrem doar să stăm cu...noi, într-o cameră, pe un pod, ori pe fundul unei ape... Dar şi când revine soarele în viaţa noastră... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand revine soarele uneori suntem prea orbiti si inchidem ochii. lasam fericirea sa treaca pe langa noi.

      Ștergere
  2. cel mai mare castig e sa reusesti sa treci peste. sa nu faci pasul. sa multiplici cele 10 secunde. desi eu nu prea mai cred in faza cu soarele... e o vorba... de marketing... whatever.. sper ca ai scris o fictiune si nu inspirat din your real life ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu prea-i fictiune. A fost candva real in viata cuiva.

      Ștergere
  3. Un intelept spunea "De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire şi de sens.-Nicolae Steinhardt" asta e, cand avem iubirea ne cautam sensul si invers. Nu renunta la iubire si cauta sensul iubirii. E greu dar asta e jertfa suprema a iubirii, sa ramai apropae celuilat chiar daca nu iti mai gasesti sensul. Ganduri linistite!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu daca poti s-o numesc jertfa sau sacrificu. Cred ca e mai mult un test.

      Ștergere
  4. Așa e viața, urci și cobori, zbori și cazi.

    RăspundețiȘtergere

Va ascult!