Hainele sunt mecanisme de comunicare.
Toată lumea mă cunoaște ca fiind o persoană extraordinar schimbătoare, atât la nivel psihic, cât și fizic. Trec extrem de rapid de la o stare sentimentală la alta, așa cum trec de la o ținută la alta. Există și o legătură între schimbările astea. Niciodată nu mă îmbrac elegant dacă în dimineața respectivă m-am trezit cu fața la cearșaf, posomorâtă sau fără pic de vlagă. Atunci trag niște blugi pe mine, o bluză oarecare, îmi fac un moț în cap și am plecat.
Am și zile când mă simt veselă, simt că voi avea o zi norocoasă și că trebuie să arăt bine. Poate norocul mi-l va aduce chiar felul în care sunt îmbrăcată. Atunci îmi aleg cele mai frumoase haine din dulap, cele în care mă simt încrezătoare în forțele proprii și care îmi dăruiesc o atitudine sexy. O pereche de pantofi cu toc sunt cireașa de pe tort și cu ei trec pragul convinsă că pot schimba lumea.
Dacă se întâmplă totuși să am o zi proastă, abia aștept să ajung acasă și să scap de orice haină de pe mine, să mă arunc în pijamale și să-mi închei ziua relaxându-mă în ele. Sunt și momente când mi se întâmplă exact opusul: am o zi bună stând acasă și deși nu trebuie să plec nicăieri, simt nevoia să probez câteva haine, de obicei o rochie și să mă învârt în oglindă.
Problema cu mine este că nu am fost niciodată atentă la cum arată hainele mele. Poate mă mai apucă uneori reprize de stat câte un sfert de oră în ușa șifonierului holbându-mă la teancul de haine de acolo, dar odată alese, ele trebuie și aranjate. Fie că sunt elegante sau nu, dacă nu sunt sub orice critică de șifonate, eu nu le calc. Eventual o arunc înapoi în sertar dacă haina e prea mototolită și nu am timp sau chef să o calc. La un moment dat mami mi-a zis că nu iese cu mine afară din casă dacă nu-mi schimb hainele. (Deși mie nu mi se păreau chiar așa ghemotite:D).
Acum de când stau și la cămin, mai mult ca sigur că nu pierd vremea călcându-mi hainele. Mi-ar trebui probabil un produs electrocasnic gen un fier de călcat ultra performant și rapid pentru a putea fi și aranjată și ajunsă la timp la cursuri dimineața. Am găsit câteva oferte la produse Bosch și mă gândesc că dacă tot vine Crăciunul, poate o să reușesc să
Cu ajutorul lui voi avea întotdeauna o ținută impecabilă, indiferent dacă sunt într-una din zilele mele bune sau nu.
Oamenii care mă cunosc își pot da seama instant despre starea mea de spirit doar aruncându-și o singură privire asupra felului în care sunt îmbrăcată. Mă veți vedea sigură pe mine, încrezătoare, optimistă și plină de viață la un eveniment cu un dress code elegant, dar în același timp zburdalnică, copilăroasă, relaxată într-o ținută simplă pentru facultate sau cumpărături.
În final, pentru mine hainele spun multe despre felul în care mă simt pe moment, și totuși nimic despre personalitatea mea.
Sa stii ca si eu vobesc prin haine, personalitatea si starea mea se reflecta prin ele :)
RăspundețiȘtergereLa mine personalitatea mai putin desi poate cine ma cunoaste extrem de bine reusesc sa deduca ceva :))
ȘtergereCredeam ca hainele ar trebui sa reflecte persomalitatea. Dupa tine as putea purta un sa de cartofi fara consecinte.
RăspundețiȘtergereJuriul Super Blog