Cum m-au transformat gențile

Nu am fost niciodată feminină, nu am fost niciodată elegantă, nu am fost niciodată la modă. Am fost întotdeauna băiatul lui tata sau căprița (poreclă venită din comportamentul meu întotdeauna neastâmpărat). De când mă știu am avut adidași sau skateri în picioare, încălțări cât de cât mai elegante purtând doar când era neapărată nevoie. Tot de când mă știu am avut pe mine haine largi, cât mai lejere sau relaxante, plus un ghiozdan pe care l-am purtat vreo 6 ani.

Toate astea până când am descoperit magazinul online Reeija care mi-a schimbat întru-totul părerile. Vedeam la umărul femeilor genți superbe ce ofereau un rafinament excelent. Niciodată nu m-aș fi imaginat pe mine purtând o geantă cu atât de mult stil. Am crezut cu tărie că personalitatea mea deloc feminină nu se potrivește cu așa ceva. Dar gențile de piele de la Reeija mi-au demonstrat contrariul. La început am vrut ceva care să nu-mi contrazică în totalitate felul de a fi. Am ales așadar ceva casual, ca să nu fiu nevoită să renunț la vechile haine din dulap.

În ultima vreme am prins curaj. Deși îmi păstrez stilul sport și băiețesc , am început să acord mai multă atenție și feminității pe care ar trebui să o posed. Prima geantă a fost un declanșator. A urmat alta, de la aceeași firmă, căci prima a fost de o calitate impresionantă. Acum însă am ales ceva mai elegant, ca să se asorteze cu noile perechi de pantofi cu toc cumpărate.

În prezent îmi țin cheile de la mașină în geantă, mașina ce am primit-o cadou la 18 ani. Aparatul micuț de fotografiat stă și el undeva ascuns pe la fund, alături de cordeluța roșie (pentru că cineva mi-a spus că aduce noroc să am mereu culoarea roșu la mine). Rujul e pus bine într-un buzunăraș cât mai sus, gata să fie scos cu ușurință ori de câte ori este nevoie. (Când eram mică bunica mi-a zis că dacă o femeie are nevoie să plângă, să o facă doar dacă are cu ce să-și refacă machiajul imediat. Viața este despre aparențe, draga mea, atât timp cât arăți bine, nimic rău nu se poate întâmpla). O brățară de la prietena mea Virginia se ține de mână tot pe fundul genții cu un carnețel vechi, jerpelit și însemnat cu toate evenimentele la care am participat în ultimii ani.
Dar cel mai important, într-un compartiment secret (sper eu) din geantă se află un teanc de bilețele îndoite și creponate:
De la colega de birou: Hey, ce faci?
De la Virginia: Te mai vezi cu el?
De la fostul iubit: Ar trebui să vorbim.
De la fostul iubit: Hai să încercăm din nou.
De la fostul iubit: Suna-ma.
De la fostul iubit: Care naiba e problema ta?

Sunt multe lucruri pe care eu și oricare femeie le are în geantă. Pentru mine toate aceste lucruri sunt amintiri prețioase așa că recipientul lor e foarte important. De-aceea am învățat să mă port cu geanta mea ca și când ar fi un bebeluș: cu atenție și delicatețe.
Nu e vorba de a reimagina scopul unei genți, ci de a-l îmbunătăți.
Mereu am avut impresia că gențile caracterizează femeile ce consideră că au nevoie de un companion agățat pe umăr ca să le facă frumoase când ele deja sunt. Acum cred că poșetele Reeija chiar fac o femeie mult mai frumoasă.